CUVÂNT ÎNAINTE O carte are valoare atunci când ea transmite un mesaj, din care poate să rezulte o cale de urmat de către cititor, astfel că la rândul lui, cititorul, să înțeleagă mai bine prezentul și pasul ce trebuie urmat spre viitor. Istoria ne-a arătat că în viața popoarelor au existat, și există, frământări sociale care la apariția unor personalități au putut fi atenuate și lucrurile să se îndrepte spre un drum mai bun. Profesorul Tănăsescu, autor și coordonator al unui grup de valoroși colaboratori, ne prezintă un segment din viața social-economică din țara noastră, segment caracterizat de mari electricieni români, care prin priceperea și abnegația dăruită acestui sector ne-a permis o dezvoltare care ne-a asigurat independența și recunoașterea internațională. Se spune în popor că „atâta timp cât oamenii își aduc aminte de tine înseamnă că trăiești”. Ca în orice carte eroii trăiesc alăturea de cititor și în cele patru volume ale lucrării „Din galeria marilor electricieni români” numărul mare de personalități nu reprezintă cazuri izolate, ci o pleiadă de profesioniști care au marcat continuitatea dezvoltării acestei discipline pentru propășirea țării lor. Ei trăiesc datorită activității depuse și consider că ea este cel mai bine descrisă de textul vechii diplome, ce era acordată de Ministerul Instrucțiunii Publice din vremea lui Gheorghe Șincai și Spiru Haret: „Pentru pasiunea și munca dedicate unei Românii a cunoașterii și inovării”. Aceste personalități sunt niște unicate, fiecare în felul lui, și un aforism al lui George Bernard Shaw cred că li se potrivește cel mai bine: „Idealurile se aseamănă cu stelele; nu le poți atinge, în schimb te pot orienta”. Și astfel personalitățile din carte devin modele. Recomand cartea să fie citită și sunt sigur că cititorii vor urmări textul cu atenție și curiozitate, descoperind nu atât ce au făcut ci cum au făcut aceste personalități să poată duce la bun sfârșit ideile lor creatoare, servindu-ne azi nouă ca modele de urmat. Academician Marius PECULEA ========================= CUPRINS 1. Alexandru PROCA, inginer şi fizician (prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu) 2. Augustin MAIOR inginer, cercetător, dascăl (prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu) 3. Dimitrie LEONIDA în istoria electricităţii, Școlii comunale de mecanici şi electricieni, organizatorul primei expoziţii de electricitate din România (prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu) 4. Prof. ing. Ion ȘTEFĂNESCU-RADU, manager şi profesor universitar (ing. Dumitru Manea) 5. Prof. univ. dr. ing. Eugeniu POTOLEA (ing. Dumitru Manea) 6. Maria NICOLAE şi Nicolae M NICOLAE doi remarcabili ingineri, contribuţiile lor la dezvoltarea industriei electrotehnice româneşti (prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu) 7. Profesorul şi academicianul Matei MARINESCU (prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu, dr.ing. Cristian Popescu) 8. Academicianul Traian SĂLĂGEAN - o personalitate enciclopedică (prof. dr. ing. Dorin Dehelean) 9. Vladimir POPOVICI, o personalitate complexă: inginer, profesor, om de ştiinţă (prof. dr. ing. Dorin Dehelean, prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu) 10. Andrei Costin NICOLAIDE (1933-2016), creator de şcoală electrotehnică (prof. Elena Helerea) 11. Dr. ing. Mario DUMA: de la pionierat în automatică, la modelarea sistemului energetic național, la impactul cercetării asupra economiei (ing. Adriana Vasilescu)

CUVÂNT ÎNAINTE O carte are valoare atunci când ea transmite un mesaj, din care poate să rezulte o cale de urmat de către cititor, astfel că la rândul lui, cititorul, să înțeleagă mai bine prezentul și pasul ce trebuie urmat spre viitor. Istoria ne-a arătat că în viața popoarelor au existat, și există, frământări sociale care la apariția unor personalități au putut fi atenuate și lucrurile să se îndrepte spre un drum mai bun. Profesorul Tănăsescu, autor și coordonator al unui grup de valoroși colaboratori, ne prezintă un segment din viața social-economică din țara noastră, segment caracterizat de mari electricieni români, care prin priceperea și abnegația dăruită acestui sector ne-a permis o dezvoltare care ne-a asigurat independența și recunoașterea internațională. Se spune în popor că „atâta timp cât oamenii își aduc aminte de tine înseamnă că trăiești”. Ca în orice carte eroii trăiesc alăturea de cititor și în cele patru volume ale lucrării „Din galeria marilor electricieni români” numărul mare de personalități nu reprezintă cazuri izolate, ci o pleiadă de profesioniști care au marcat continuitatea dezvoltării acestei discipline pentru propășirea țării lor. Ei trăiesc datorită activității depuse și consider că ea este cel mai bine descrisă de textul vechii diplome, ce era acordată de Ministerul Instrucțiunii Publice din vremea lui Gheorghe Șincai și Spiru Haret: „Pentru pasiunea și munca dedicate unei Românii a cunoașterii și inovării”. Aceste personalități sunt niște unicate, fiecare în felul lui, și un aforism al lui George Bernard Shaw cred că li se potrivește cel mai bine: „Idealurile se aseamănă cu stelele; nu le poți atinge, în schimb te pot orienta”. Și astfel personalitățile din carte devin modele. Recomand cartea să fie citită și sunt sigur că cititorii vor urmări textul cu atenție și curiozitate, descoperind nu atât ce au făcut ci cum au făcut aceste personalități să poată duce la bun sfârșit ideile lor creatoare, servindu-ne azi nouă ca modele de urmat. Academician Marius PECULEA ========================= CUPRINS 1. Moștenirea științifică lăsată de academicianul Remus Răduleț (acad.prof. Andrei Țugulea, Prof.dr.ing. Florin Teodor Tănăsescu) 2. Mihail Manoilescu – o gândire economică de avangardă în promovarea a două concepte: principiul implantării energiilor și ideea planului economic național (prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu) 3. Academician prof. Ing. Martin Bercovici, creatorul școlii românești de rețele și sisteme electrice (ing. Dumitru Manea) 4. Conf. ing. Iancu Solomon – practician, inventator, cercetător (ing. Adriana Vasilescu) 5. Două personalități ieșene |ale electrotehnicii românești – pionieri în cercetarea circuitelor neliniare și parametrice: Gheorghe Savin și Hugo Rosman (ing. Adrian A. Adăscăliței) 6. Paul Gheorghe Dimo – mehedințeanul, patriarh al energeticii românești (prof.dr.ing. Gheorghe Manolea) 7. Dr. ing. Andrei-Călin Mihăileanu, o mare personalitate a energeticii din România. Inginer, cercetător științific și profesor (prof. dr. ing. Mircea Eremia, Ing. Dumitru Manea) 8. Inginerul Adrian Georgescu, o viață dedicată energeticii românești (ing. Dumitru Manea) 9. Prof. dr. ing. Alfons Ifrim, Deschizător de drumuri în știința materialelor electrotehnice (prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu) 10. Sigismund Șlaiher – o viziune modernă asupra mașinilor electrice (prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu) 11. Iulius Cserveny – cercetător și un organizator de excepție al activității inginerești (1896-1969) (prof. dr. ing. Florin Teodor Tănăsescu) 12. Victor Crăciunoiu, proiectantul de excepție „al lucrurilor nefăcute”, în amintirile colaboratorilor săi (dr.ing. Ștefan Tudorel Crăciunoiu) 13. George Toma (1952 -2016), inginer, director tehnic, fabrica de mașini rotative electroputere (dr.ing. Andrei Marinescu)

Prefața scrisă de Prof. dr. ing. Florin Tănăsescu: Am acceptat fără ezitare rugămintea autorilor de a prefața această Monografie, fiind conștient de la început la ce mă angajez și la greutatea înfăptuirii acestui act. Călin Mihăileanu, a cărui viață s-a desfășurat în sincronism cu viața energeticii moderne a României, merită această monografie, iar apariția unei lucrări care să sintetizeze „cine a fost”, „ce a făcut” și cum se înscrie el în istoria energeticii românești, devenind „un model pentru generațiile tinere“ este un autentic act de cultură, nu ușor de înfăptuit, dar care trebuia făcut! De obicei, cel care se încumetă a prefața o lucrare este obligat să se întrebe și să încerce să înțeleagă motivele care i-au determinat pe autori să o scrie. Parcurgându-i rândurile, înțelegi că motivația de a scrie această Monografie a fost considerația – aș spune chiar dragostea – pe care autorii au avut-o față de un om alături de care s-au aflat pe parcursul carierei lor profesionale, o personalitate a ingineriei românești și un lider al ei. Autorii și-au propus să scrie o Monografie. În realitate, însă, cartea este un roman care își propune să vorbească despre un om pe care viața l-a încercat în multe situații, dar a avut tăria de a se ridica de fiecare dată, care a avut multe satisfacții profesionale, dar și neîmpliniri, care „a ars” – dând în jur lumină –, un om de cultură, apropiat de cei pe care i-a condus sau care i-au fost colaboratori. Eroul acestui roman este Călin Mihăileanu, iar energetica, scena pe care-și va etala calitățile profesionale și omenia lui, cu numeroșii pași pe care i-a făcut de la începuturi până când a părăsit-o, cu numeroșii colaboratori pe care i-a avut și care, în timp, i-au devenit prieteni, cu împlinirile și neîmplinirile avute. Călin Mihăileanu s-a bucurat de o aleasă educație: a învățat într-o școală cunoscută prin profesorii, dar și prin cei care au trecut prin ea – Liceul „Moise Nicoară” de la Arad –, a fost student al Facultății de Electromecanică – cu tradiții în Politehnica Bucureșteană, apropiat discipol al marelui Constantin Budeanu, în a cărui catedră va activa în viitor, bursier al lui și al Societății de Gaz și Electricitate. Anii 1940–1945 sunt ani premergători ai unei epoci cu multe frământări, în care Călin Mihăileanu, eroul acestui roman, proaspăt absolvent, va fi obligat să acționeze. Prima încercare pe care viața i-o administrează este că, după terminarea facultății, nu poate ajunge angajat la Societatea de Gaz și Electricitate, condusă de Nicolae Caranfil, care se detașa prin proiectele realizate în energie, întrucât acesta pleacă în America, iar cei rămași nu-și mai aduc aminte că au avut un bursier de care ar avea nevoie. Călin Mihăileanu este obligat să caute altceva! Șansa îl duce la SAR Concordia Câmpina – o unitate de elită a electricității românești – și, de aici începe întregul periplu al călătoriei prin diverse sectoare ale energeticii românești, cu alte funcții și preocupări care-i întregesc nivelul de cunoștințe. În fiecare dintre aceste locuri se detașează prin profesionalitate, prin setea de a cunoaște și capacitatea de a conduce. O spun oamenii, prin minunatele rânduri pe care le-au scris despre el în această Monografie! Din rândurile scrise de autori se desprinde faptul că încercările pe care a trebuit să le suporte Călin Mihăileanu în viață nu l-au înfrânt niciodată, dându-i tăria de a merge mai departe, din convingerea pe care a avut-o – și care s-a și verificat în întreaga sa viață – aceea că valoarea profesională și onestitatea pot deveni scutul împotriva oricărei provocări. Acest fapt rezultă și din spusele autorilor care subliniază că, ori de câte ori a avut o încercare – vezi reținerile la securitate în cazul unor accidente în rețeaua electrică sau numeroasele schimbări din funcții, pe motive discutabile, a avut forța de a merge mai departe, convingând pe cei care i-au acordat încredere de onestitatea și capacitatea sa profesională, calități care-l vor recomanda a fi promovat în numeroase funcții de conducere: director și director general al unor direcții tehnice, director de institute de cercetare, decorarea cu înalte Ordine ale statului român. Valoarea sa profesională și onestitatea pe care le-a dovedit în numeroasele situații au reprezentat scutul său de apărare. Lucrarea reușește să-l prezinte pe Călin Mihăileanu sub multiplele fațete pe care acesta le-a avut. Profesional, prin activitatea sa inginerească sau de cercetare, el a fost un lider al Energeticii – în reprezentarea națională, a fost un strălucit și apreciat „ambasador al energeticii” – prin participarea la mari activități internaționale: Consiliul Internațional al Marilor Reţele Electrice, Consiliul Mondial al Energiei, acțiuni guvernamentale, expert ONU –, „un aristocrat“ ca noblețea modului său de comportare. Este marele merit al autorilor care, pe lângă bogata cercetare a fondului documentar privitor la Călin Mihăileanu, pe lângă propriile lor amintiri, să le adauge și pe cele ale unor numeroși foști colaboratori care întregesc imaginea unei personalități științifice de excepție ce trebuie înscrisă în memoria timpului. Aș mai adăuga ceva care crește și mai mult valoarea lucrării, și anume, introducerea unor luări de poziție ale lui Călin Mihăileanu cu ocazia numeroaselor întâlniri ale electricienilor, fiind întotdeauna o prezență așteptată de participanți. Autorii îl considera pe Călin Mihăileanu „un domn”, un „aristocrat” prin comportamentul față de cei din jur, tratați cu respect și prietenie, dovadă fiind și cei „mulți“ care i-au fost și care-i mai sunt alături. Amândoi, și el și eu, fiind directori de Institute Centrale de Cercetare în aceeași perioadă, pot confirma cele prezentate în carte, înțelepciunea sa în conducerea unor colective pornind de la ideea și practica pe care și-a câștigat-o din întreaga sa activitate, „că pentru a conduce, trebuie să accepți a fi condus și că director nu poți fi tot timpul” și din deschiderile științifice pe care le-a promovat în ICEMENERG. Un optimist prin întreaga sa ființă, apt să detensioneze orice situație tensionată grație umorului său fin, calmul olimpian pe care-l afișa și logica intervenției. Sunt convins că apariția acestei lucrări – și mi-aș dori să mai prefațez lucrări de acest gen – va fi primită de cititori cu interes și plăcere, că lucrarea va lăsa în memoria timpului o operă și oameni care, cu pasiune, au adus energetica românească la ceea ce este astăzi, adresând mulțumiri autorilor și celor care au participat la elaborarea acesteia, prin oferirea multor informații necunoscute publicului, rigoarea dar și pasiunea cu care ele au fost prezentate. În rândul cărților scrise din istoria tehnicii românești, prezenta Monografie se impune ca o lucrare de referință, nu doar prin prezentarea inginerului, a cadrului didactic și a cercetătorului Călin Mihăileanu, ci și al epocii în care acesta a trăit, o frescă în care oameni și fapte au făcut ca energetica românească să devină an de an mai puternică și să cunoască sincera apreciere a comunității energetice mondiale. Cartea va rămâne nu doar prin contribuția lui Călin Mihăileanu, ca lider în dezvoltarea energeticii, dar și al „furnicilor” adesea nevăzute, dar al căror efort a condus la tot ce avem astăzi în energetica românească. Reflectând la tot ce a însemnat această perioadă – Călin Mihăileanu a intrat în facultate înainte de terminarea celui de al doilea război mondial și a început să lucreze odată cu planul de electrificare a țării, conceput încă din anii energeticii lui Dimitrie Leonida – , cred că lucrarea nu prezintă doar un om, ci o epocă cu care acesta s-a contopit și că va fi o mărturie a năzuinței omului spre progres și va îndemna la reflecție atunci când va fi citită. Filosoful englez Francis Bacon spunea în una din cugetările sale: „Dacă inventarea corabiei este socotită atât de nobilă, cu atât mai mult s-ar cuveni să venerăm cărțile, care, precum corăbiile traversează întinsele mări ale timpului și îngăduie epocilor celor mai îndepărtate să participe la înțelepciune, la lumină”. Iar lucrarea „Călin Mihăileanu, un aristocrat al energeticii românești“ având ca autori pe Dumitru Manea, Elena Ratcu și Adriana Vasilescu, cu siguranță că, asemenea unei corăbii, va călători pe marea timpului, ducând cu ea căutările energeticienilor români, speranțele și orgoliul lor tehnic de a nu fi mai prejos decât cei „din alte lumi“, contribuind prin înțelepciune reușitelor la marile realizări ale energeticii românești ... Florin Teodor Tănăsescu 5 Noiembrie 2020

„Metodica predării pianului – ediția a doua” a fost publicată la Editura Muzicală în 2021, când s-au împlinit 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și pianistei Gina Solomon. Partea întâi a volumului include Metodica predării pianului de Gina Solomon, inițial publicată tot la Editura Muzicală în 1966. Partea a doua, Gina Solomon - Viața și activitatea profesională, mentorii, colegii, elevii, include portrete de mari pedagogi și pianiști, fiecare cu acel gen de implicare profesională profundă pe care o presupune – și necesită – Metodica predării pianului, precum și amintiri despre Gina Solomon care dezvoltă, prin detalii, exemple, și perspectiva foștilor elevi, ei înșiși acum muzicieni, conceptele din Metodică. Prefața acestei ediții este scrisă de Dr. Carmen Manea, pianistă, muzicolog, conferențiar la Universitatea de Muzică București. Gina Solomon a fost o cunoscută și apreciată profesoară de pian și pianistă din România, cu o activitate începută în anii 1930 și continuată timp de peste patru decenii. A avut ca mentori mari muzicieni români. A predat peste 20 de ani la Liceul de Muzică Nr. 1 din București (acum Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti), iar mulți dintre elevii săi au avut apoi cariere de succes. A predat la cursul de pregătire pentru examenul de definitivat pentru profesori de pian și a fost membru examinator în comisiile de examen la specialitatea pian și metodică; materialul acelor cursuri a fost cules si dezvoltat în Metodica predării pianului, care a fost pentru decenii parte din bibliografia utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar. În prefața la prima ediție, autoarea spunea: Această lucrare nu este o „metodă” de pian ci... ea vrea să fie un ajutor pentru profesorii de pian în munca lor de predare la școlile generale și liceele de muzică. Ea ar putea interesa și pe elevii din ultimii ani ai acestor licee, precum și pe studenții conservatoarelor care intenționează să se dedice pedagogiei pianului... În prefața la această a doua ediție, Dr. Carmen Manea descrie astfel Metodica predării pianului: Cartea scrisă de eminenta profesoară Gina Solomon prilejuiește un dialog original între trecut și prezent; ea realizează o remarcabilă sinteză a contribuțiilor din pedagogia și arta pianistică românească și universală, trasând în același timp punți ingenioase către viitor. Cartea, care s-a bucurat de mare interes din partea profesorilor de pian și de alte instrumente, își păstrează neștirbită actualitatea. ...Apariția cărții, pe care îndrăznesc să o consider un adevărat Tratat de metodică instrumentală, constituie un îndemn convingător spre studierea contribuțiilor valoroase din patrimoniul artei interpretative și al pedagogiei pianistice românești. Metodica predării pianului se desfășoară pe 10 capitole, structură descrisă în Prefață și acoperind 200 de pagini: I. Pianul și dezvoltarea lui; II. Dezvoltarea metodelor și a metodicii pianului; III. Profesorul și elevul; IV. Mișcările și forțele în cântatul la pian (subcapitole: Fiziologia cântatului la pian; Acțiunea și relaxarea; Percuția); V. Lecția de pian (subcapitole: Principii metodice generale; Primele învățături; Exerciții de degete și brațe; Modurile de atac; Ornamentele; Lucrul cu ambele mâini; Game, arpegii, octave, note duble, acorduri; Digitația; Tușeul); VI. Studiile; VII. Studiul pieselor; VIII. Interpretarea (subcapitole: Frazarea; Dinamica, tempoul și agogica); IX. Pedala în cântatul la pian; X. Studiul individual al elevului, iar în Anexă: Exerciții gimnastice. Lucrarea include și 50 de referințe bibliografice. Urmează biografia profesoarei Gina Solomon, precum și biografii sau note biografice ale mentorilor Ginei Solomon: marii muzicieni și pedagogi Mihai Burada, Muza Germani-Ciomac, Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Silvia Șerbescu, Grete Miletineanu și Irina Lazar, precum și ale prietenilor săi muzicieni și colegi apropiați: Yolanda Zaharia, Eufrosina Săvescu, Mira Ghișoiu, Ana Pitiș și Xenia Moscu. Capitolul final include scurte biografii a câțiva dintre elevii profesoarei Gina Solomon, ei înșiși muzicieni cu cariere remarcabile: Nicolae Brânduș, Eva de Geneva, Carmen Manea, Vladimir Școlnic, Manuela Terescu și Zitta Zohar. Împreună, biografiile incluse in partea a doua a volumului redau imaginea mediului muzical și de pedagogie a pianului din deceniile 1920 – 2020 din România, deci prezintă contextul profesional al Metodicii, precum și contribuția pe care un pedagog cum a fost Gina Solomon o poate avea în formarea de mari muzicieni. „Profesorul trebuie să se facă respectat, dar și iubit de elevi, ceea ce este o condiție din cele mai importante pentru reușita muncii lui pedagogice. Misiunea lui nu trebuie să se limiteze la aceea de a învăța pe elev să cânte la pian; mai mult decât atât, el trebuie să-l facă să iubească muzica nu numai să o studieze.” (Metodica predării pianului, Capitolul III, Profesorul și elevul) – acest crez al profesoarei Gina Solomon este firul comun ce leagă Metodica predării pianului și toate biografiile de pedagogi și muzicieni incluse in acest volum. „Metodica predării pianului – ediția a doua” poate fi procurată la punctele de difuzare a cărții ale Editurii Muzicale (Librăria Mihail Eminescu, Magazinul Muzica, Universitatea de Muzică București, Liceul de muzică George Enescu, iar online de la https://librariaeminescu.ro/)

Descoperiți secretul gătitului rapid și gustos cu "Gătit Rapid în Cuptorul cu Microunde" de Adriana Vasilescu. Această carte vă deschide ușa către o lume plină de arome delicioase și preparate savuroase, perfecte pentru zilele ocupate și viața modernă. În era agitată în care trăim, timpul este prețios, iar cuptorul cu microunde este un aliat de nădejde în bucătărie. Cu ajutorul acestei cărți, veți învăța să pregătiți mese rapide și sănătoase fără prea mult efort. Adriana Vasilescu vă împărtășește trucuri și tehnici pentru a utiliza la maxim potențialul cuptorului cu microunde. Fie că sunteți în căutarea unui mic dejun sănătos, a unei gustări rapide la birou sau a unei cine ușor de pregătit după o zi aglomerată, această carte vă oferă soluții la îndemână. De la rețetele clasice reinterpretate până la preparate inovatoare, veți găsi inspirația de care aveți nevoie pentru a vă satisface papilele gustative. Gătitul rapid nu înseamnă compromisuri în ceea ce privește gustul sau calitatea. Cu "Gătit Rapid în Cuptorul cu Microunde," veți descoperi că puteți pregăti mâncăruri delicioase într-un timp record. Alegeți să transformați gătitul într-o experiență rapidă și plină de savoare cu această carte inspirațională!